Denumire ştiinţifică: Ribes uva-crispa sau Ribes grossularia.
Denumire populară: Pomuşoare.
Agrişul este un arbust cu o înălţime, la maturitate, cuprinsă între 60
şi 150 cm. Aparţine familiei saxifragaceelor. Ramurile sale sunt spinoase, iar frunzele,
păroase, au formă lobată. Florile, de culoare verzuie sau roşcată, de mici dimensiuni,
apar la baza frunzelor în lunile aprilie şi mai. Fructele, cunoscute sub numele de
agrişe, sunt comestibile, gustul fiind dulce-acrişor. Reduse ca dimensiune, agrişele
au formă ovoidală sau chiar sferică. Culoarea lor poate fi verzuie, gălbuie sau chiar
roşiatică. Recoltarea agrişelor se face pe tot parcursul verii. Agrişul creşte în zona
montană şi subalpină, prin tufărişuri şi păduri. Apare şi sub formă cultivată, agrişele
fiind prelucrate, cu succes, în industria alimentară. Agrişele au şi o mare valoare
medicinală, fiind bogate în săruri minerale şi vitamine. În practica naturistă, şi nu numai,
se face cură de agrişe, ajungându-se să se consume, în curele de dezintoxicare, până
la 1 kg de agrişe pe zi.
Substanţe active importante: vitaminele A, B1, B2, C şi P, calciu, potasiu, sodiu,
fosfor, acizi – mai ales acidul citric, dar şi acidul malic sau tartric, pectine.
Întrebuinţări. Agrişele sunt fructe mult căutat de naturişti. Datorită conţinutului
lor, foarte bogat în vitamine şi săruri minerale, sunt recomandate în alimentaţia copiilor,
fiind socotite „fructul vacanţelor de vară” petrecute la munte (agrişele sunt un excelent
tonic-aperitiv, dar şi un bun digestiv). În practica medicinală curentă, agrişele sunt
utilizate datorită calităţilor lor laxative şi depurative. Au efecte, de asemenea, şi în
suferinţele reumatice, în gută, în afecţiunile cardiace. Totodată, sunt un bun regulator
al activităţii digestive şi hepatice, precum şi un diuretic natural şi eficient. Agrişele sunt
recomandate, cu încredere, şi în curele de slăbire.
Imagini Agriş
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu